7 decembrie 2011

I can be your hero.`!


Would you tremble if I touched your lips?
Would you swear that you'll always be mine?
I would stand by you forever.
You can take my breath away!

22 noiembrie 2011


Nu mai am putere să plâng.
Lacrimi curg şiroaie, dar nu mai rezist.
Două lacrimi ce’mi vor prevesti moartea.
Două lacrimi. Ultimele două lacrimi.
Două lacrimi pline de durere.
Lacrimi ce vor pune capăt suferinţei mele.
Lacrimi cu care voi încheia amintirea ta.

Câteva lacrimi căzute pe pernă.
Doi stropi de ploaie în ocean.
Câţiva nori ce plâng pentru noul început al sfârşitului.

Suspine pierdute în vânt, cuvinte uitate în noapte.
Amintiri abandonate, promisiuni aruncate.
O dragoste pierdută.
Un suflet rătăcind, suferind.
O pereche uitată de mult.

Mângâindu’mi faţa cu lacrimi fierbinţi, ţipând cu privirea îngrijorare si suferinţă,
Mă îndrept cu capul plecat spre sfârşit.
Sfârşitul nostru. Sfârşitul crud al amintirilor, şoaptelor, vorbelor.
Un sfârşit atât de crud.
Un sfârşit la care nimeni nu s’ar fi gândit.
Acesta e sfârşitul sfârşitului.
Chiar dacă are loc mult prea devreme.
        
~În valea
Dintre suferinţă şi moarte,
Singurătatea e un oraş fericit.~

6 noiembrie 2011

You kissed my lips and you saved me...♥

Take my hand.
Kiss my lips.
Hug me tight and I'll never let you go!
Once you become a part of me, you can no longer leave.
You'll have to stay by my side forever and you'll not survive if you'll escape from my eternal, romantic universe.
If only  death will bring me a proof that you belong to me no more...
Then I will let you go...
And you'll leave...
And you will not look back.
And I will watch you leave, suffocating with tears.
Hoping that you'll look back at me,
Hoping that you will defeat death and you'll run back to me, wiping my tears, kissing me and telling me that you will stay by my side forever...
That we'll be together for eternity, 
Loving each other like every  day is the last!

24 octombrie 2011

Never let go to this sweet memories!☺♥

Promise me that you will love me...
Tell me that you’ll miss me…
Give me a piece of your heart and beg me to take care of it…
‘Cause I will keep your heart safe, close to mine…
And I’ll promise you the same things…
But just if you’ll take care of the memories we have togheter…
And if you’ll never let go of this sweet love!

7 octombrie 2011

Speranţe...

Speranţele...
Ăsta e un defect de'al meu...Îmi fac mult prea multe speranţe...
Iar întotdeauna speranţele rămân speranţe...
Niciodată nu devin realitate...
Tot timpul rămân în urmă ca speranţe, ca vise spulberate...

Vise date uitării, vise înlocuite de altele mai măreţe...
O dată şi o dată trebuie să încetez să'mi fac atâtea iluzii...
Dar..
Oricât de nerealizabile ar fi aceste vise...
Ele continuă să apară...
Se hrănesc cu mine, mă hrănesc cu ele...
Speranţele şi visele mă ajută să continui...Îmi susţin moralul...


În fiecare zi o speranţă sau un vis măreţ apare...
Dar se spulberă odată cu venirea nopţii...


Iar în fiecare dimineaţă totul e dat uitării, iar noi speranţe, vise şi iluzii apar...


Şi în fiecare zi o iau de la capăt...
Şi niciodată nu mă învăţ minte...


Things never turn out as we planed!